Cronica de 5 secunde

  Alegerile locale au, la nivelul județului Neamț, o miză specială. E vorba de deparazitarea administrației publice de cumetrialitate, corupție dovedită, hoție generalizată. Nu cred că a mai existat vreodată, în istoria acestui județ, ca indivizi urmăriți penal, cu dosare grele pe rol, inculpați sau chiar condamnați, să candideze ca și cum nimic nu s-a întîmplat, mizînd pe credulitatea alegătorilor. Cum poți să candidezi pentru o funcție importantă, de administrator al bunurilor și fondurilor unui județ și tu să ai dosare pe rol în calitate de inculpat pentru corupție și furt? Cum poți să candidezi pentru funcția de primar al unui municipiu important din țară și e vorba de Piatra Neamț, în timp ce tu ești deja condamnat pentru corupție ?   Sunt situații de noaptea minții. Nu cred, în aceste cazuri, că vreun votant serios poate să îi crediteze cu vreun vot, în afară de cei care sunt de-o măsură. Chiar așa de inconștienți am ajuns, să dăm de bună voie, prin vot, județul și or...

    1. Andrei CARABELEA este un tânăr de succes, ar fi putut să se adapteze și să trăiască oriunde în Europa sau în România. Nu a făcut-o pentru că iubește, așa cum iubesc și eu, cu patimă, acest județ binecuvântat, acest oraș care rămâne Perla Moldovei, indiferent cât de mult l-au urâțit politrucii de până acum! 2. Andrei CARABELEA este un nemțean pe care ”îl doare” orice neîmplinire a vieții de zi cu zi din comunitatea nemțeană. Este un om ca noi toți, are copii care cresc aici, care simt toate neajunsurile vieții într-un municipiu izolat prin sărăcie de către așa zișii politicieni care au vrut, în anii din urmă, efectiv să ne decupleze de la civilizație.    3.   Andrei CARABELEA nu vine la Primărie ca SĂ FURE, așa cum au făcut-o mulți dintre înaintașii săi, titulari de dosare penale și condamnări cu mulți ani de pușcărie, dar care candidează mai departe din cinism, din inconștiență și chiar din prostie. Andrei CARABELEA nu face parte din mafiile pol...

    Alegerile locale din această toamnă, în vremuri atipice, în condiții atipice, trebuie să dea, totuși, o notă de normalitate în lumea noastră românească. România este la răscruce. Liberalismul este singura direcție care îi poate imprima parcurs european. Spun asta, deoarece o țară cu potențial de orice natură, inclusiv cu un consistent potențial uman, poate reuși prin ea însăși . Dar pentru asta nu mai putem și nu mai puteți vota și nici tolera ca în fruntea comunităților noastre să se afle infractori dovediți, indivizi urmăriți penal, persoane dubioase care își vînd sufletul și cugetul pentru avantaje de orice fel. A vota mai departe așa ceva e un semn periculos de complicitate. În orice țară normală, numai suspiciunea de fraudă, corupție, hoție duce la eliminarea din spațiul public a persoanei vizate, nu mai e nevoie de anevoioase demonstrații din partea Justiției.   Din păcate, județul Neamț a ajuns să fie, de mai mulți ani, la discreția unor grupuri de intere...

În anul 2015 și în 2016 am publicat în trei reviste, succesiv, ”Argeș”, ”Bucovina literară” și ”Conta”, un apel-eseu: ”Etica memoriei. O propunere: să susținem Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei la Premiul Nobel pentru Pace”, în care propuneam ca protagoniștii Ana Blandiana și Romulus Rusan să fie titularii de drept ai acestei susțineri și ai acestui mult prea meritat premiu. Evident că argumentam această inițiativă. În 2019 am publicat apelul eseu în volumul ”Prăvălia cu poezie” (la excelenta editură ”Școala Ardeleană”, Cluj Napoca; p. 29-30). Cum poezia este etică prin mesaj și pacifistă prin efect, cred că o susținere a Anei Blandiana și a Memorialului ar avea un efect mult mai mare ...! Și reușita ar fi mai la îndemînă. Aflu acum că Fundația ”Doina Cornea” a lansat un apel întregii societăţi româneşti, instituţiilor statului, fundaţiilor şi asociaţiilor la susţinerea candidaturii Anei Blandiana la Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2020. Comunicatul este ...

          Pentru un om cît de cît lucid societatea românească a ajuns, iată, la momentul adevărului. Sloganul ”Corupția ucide!”, cu care s-a mai defilat prin piața publică în vremea din urmă, după ”episodul Colectiv” mai ales, își arată efectele concrete. Cu vîrf și îndesat. Și tragic.           Ce este, în fond, corupția? Nu este numai furtul pe față și prin mijloace ”administrative”, nu e numai șpaga și sacoșa cu bani date unor personaje toxice din prim-planul vieții publice...! Nu ...! Corupție e și deturnarea sensului moral al lumii noastre, deprofesionalizarea funcțiilor publice, minciuna ca strategie, ”cumetrializarea” serviciilor și a funcțiilor. Corupție este și deturnarea învățămîntului academic, cu deschiderea ”sereleurilor” care vînd diplome de profesori, de doctori, de ingineri, de economiști și nu pe baza cunoștințelor, ci pe baza achitării unor costuri și atît. Cunoștințe, val...

          Materialismul marxist (și dialectic) le-a băgat oamenilor în cap că pe lumea asta există numai cele văzute , cele nevăzute nu există. Așa cum spunea un gardian de la Aiud, că el crede în diavol, care e omul și pe care îl vede, dar nu crede în Dumnezeu, pe care nu îl vede.           De multă vreme repet că dinamismul din lumea de azi nu poate merge la nesfîrșit. Undeva se va produce o pană, un declic. După logica normală, nici cea mai performantă mașinărie nu poate funcționa la nesfîrșit, există un moment al opririi, din varii motive. Cu atît mai mult nu poate evolua la nesfîrșit o societate, cea umană aproape globalizată, care este destul de incoerentă, indecisă, cu o mulțime de antagonisme interioare.           Și președintele Franței, Emmanuel Macron și Angela Merkel, cancelarul german, au folosit, zilele acestea, termenul de război . ...

   S ecolul XXI era, cică, şi în România, pe sfîrşite. Oamenii umblau de colo, colo şi nu-şi mai vedeau capul de inutilitate şi lipsă de treabă. Absolut toată populaţia României intrase în şomaj, lucru considerat un succes istoric. În tranziţie, de bine, de rău, te mai întrebai încotro mergem, ce-i de făcut, cît mai durează, cît mai suportăm. Mai înjurai guvernul şi el cădea, mai înjurai partidul şi el se întărea… Oricum, viaţa era foarte trepidantă. Apoi mai venea cîte un val de scumpiri şi cîte o briză de indexare că omul se simţea continuu ca în aglomeraţia vacanţei, de la mare. "Mă obişnuisem cu ea, spuse o bătrînă care prinsese şi Marea Revoluţie Capitalistă din Decembrie '89, cum se numea acum. Bună, rea, dar era a noastră…!". Oamenii politici se uitau în zare şi nici un nor nu se clătina, lucrurile deveniseră stabile şi sigure încît şi elveţienii îşi fixau ceasurile după promisiunile şi termenele guvernului. Europa însăşi îşi făcuse un program etapizat de intrare...

           Am văzut niște oameni, care păreau cu scaun la cap pînă mai alaltăieri și cu mințile la locul lor, că încep să o crediteze pe numita Dăncilă! E uluitor ce pot face manipularea plus memoria scurtă! În condițiile astea și Elena Ceaușescu putea candida, că e din aceeași categorie și cu niște postaci buni ar fi putut să pară democrată și muma națiunii. În ecuația reprezentării la nivelul președinției, nu e vorba de cît de bine recită niște lozinci o individă, dresată de o echipă de campanie, ci de cît de aproape suntem de Europa și de democrație, în vremurile complicate în care trăim. Viorica și echipa ei (Dragnea & Tudorel Toader & Ciordache plus o mulțime de alte figuri dintr-o panoplie a imposturii și a unor forme insidioase de terorism social!), au făcut din România, prin violarea Justiției, un ”caz Caracal” cu consecințe greu de anticipat în anii viitori. Aici nu suntem la un meci de box, la care trebuie să ține...

          Am în față rezultatele alegerilor, la Prezidențiale, din 10 noiembrie 2019. Județul Neamț, unul roșu prin definiție, a ales să scape de acest stigmat. Klaus Iohannis președinte pentru încă un mandat ...! Încep să cred că lumea în care trăiesc a văzut, la capătul tunelului, luminița normalității. În condițiile în care 63 de comune/ comunități, mare parte conduse de ”lideri” ai mult blamabilului și compromisului partid ”pesede” au ales să scape de această etichetă, e limpede că nemțenilor a început să le fie rușine. Și silă...! E posibil să existe o resurecție a mentalului electoratului, dar este posibil să existe o saturație în ceea ce privește minciuna, hoția, potlogăria, lipsa de profesionalism, aroganța promovate de actuala ”mafie administrativă” de la nivelul județului Neamț.           Nu cred că am avut, în județul nostru, din 1989 încoace, personaje atît de toxice, perverse, un fel de fanarioți cule...

          După statistici, un român cumpără 0,20 cărți pe an! E uluitor! Și asta în condițiile în care un francez cumpără cam 30 de cărți, un german tot pe atît, un suedez merge spre 50...! Suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol. Mai bine zis: nu sîntem! Tot pe ultimul loc suntem la cumpărarea biletelor la teatru, la muzee, la operă etc. Cum (mama naibii!) am ajuns la aceste ”performanțe”, în condițiile în care, cu cîteva decenii în urmă stăteam la cozi interminabile să cumpărăm cărți? Sau să mergem la filme, la cinematograf? E greu de răspuns, aici ar trebui să se adune, la sfat de taină, Ministerul Educației, al Culturii, al Cercetării, al Tineretului, al Internelor, al Externelor, să își dea palme unii altora și apoi să declare că ea, CULTURA, este un obiectiv de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ ...! Chiar așa! În afara ei suntem și vom fi și mai mult, niște (vorba fabulistului Grigore Alexandrescu) ”dobitoace” care nu vor mai tinde să...

          Alegem, din nou, președintele. Chemarea la urne nu e o chemare la luptă, ci la responsabilitate. Suntem într-o altă etapă a evoluției societății noastre, cu o oarecare consolidare a poziției țării noastre în Europa comună, cu o gîndire care trebuie să vizeze o Românie ai cărei cetățeni se regăsesc atît între granițele naționale, cît și peste tot în Europa. O Românie europeană nu mai poate reacționa, în fața urnelor, ca în ”feudalismul” întîrziat, din epocile Ilici Iliescu, de după Revoluție, cînd ”mita electorală” era la vedere, cînd cetățenii își negociau votul la tejgheaua cîrciumii din sat. Cetățeanul din ”Teleormanul profund” sau din ”Neamțul profund” este egal cu cetățeanul româno-european din Madrid sau Londra și fiecare răspunde, prin vot, de soarta celuilalt. Dacă nu gîndim așa, atunci am intrat în civilizația europeană din greșeală.           Oferta de candidați pentru Preș...

          A căzut, în sfîrșit, cea mai dezastruoasă guvernare din ultimele decenii din România. Din păcate, a căzut după ce a făcut un rău imens prezentului și viitorului României. Dar și trecutului! Au fost șubrezite instituții de bază ale Statului: Justiția, Ordinea Publică, Educația, Cultura. Au fost fost duse în derizoriu valoarea și profesionalismul, de la orice nivel. Într-o asemenea guvernare, care urmează altora, din ultimii ani, la fel de dezastruoase, au ajuns personaje cu diplome falsificate să aibă rang de ministru, au ajuns idioți să conducă ministere, au ajuns interlopi să conducă județe, au ajuns hoți de doctorate dovediți să conducă, la rîndul lor, doctorate. Cum de a fost posibil? Degradarea a început imediat de la Revoluție. Un Ion Iliescu rînjind cinic, după ce Revoluția Română a fost înăbușită de mineriade, este emblema unui început de istorie deturnat fără milă de o clică care pare să nu fi avut nicio treabă cu lu...

          La începutul anilor 90, am ajuns pentru prima dată în Vest, în Franța, cu o mașină ”Dacia” și cu un șofer care se învîrtise pînă atunci numai pe la instituții publice, inclusiv la ”județeana de partid”. Mai aveam în buzunar și o invitație la o primărie din Sudul Franței, la Samoens. Cînd am ajuns la Paris, ”nea șoferul” coboară, trage în piept ”air de Paris”, face un tur de stradă, chestionîndu-i pe unii pe probleme de orientare, după care se întoarce cu un rictus de om dezamăgit: ”Domꞌne, greu o să le fie la ăștia cu noi...! Niciunu nu știe românește.” Depășim faza tatonării ”aerului de Franța”, ajungem în Sud, acolo unde ne așteptau gazdele cu care ne înfrățisem pe bază de ”simpatie pos-revoluție pentru România”. Noi am intrat în programul oficial, ”nea șoferul” a intrat în grija omologului său de la primărie. Modalitatea de comunicare? O ”surdo-muta” pe bază de gestică simbolică...! Numai că după ce, cîteva zile, cei doi șo...

          În județul Neamț există o intersecție, la Girov, care unește/ desparte/ împarte etc. două drumuri: unul care vine de la Piatra Neamț și o ia spre Roman și altul care vine de la Dobreni și merge spre Roznov. Întretăierea se petrece în cruce! De ani și ani de zile aici se produc, aproape săptămînal, accidente, unul mai dramatic decît altul, locul e însemnat cu cruci, candele, lumînări, amintiri triste, lacrimi... Mai ales nefericiții conducători auto care nu sunt din zonă nu știu de ce minunății le oferă peisajul, așa că se trezesc, fără putere de reacție, în carambol. Niște instituții (ale Statului?) asistă la dramele din acel loc, iau act, ies cu comunicate, se oțărăsc, se încontrează, fac promisiuni, măsoară, se miră, se pozează cu mîna întinsă, cu mîna ridicată, cu degetul la frunte, cu degetul în ureche, cu degetul în dos, în nas, în bască, plîng, suspină, susțin sus și tare, își dau cuvîntul, își dau cu părerea, după car...

          Am văzut, recent, o postare a domnului Ionel Arsene, președinte al Consiliului Județean Neamț, vorbind despre cultură ...!   Problema cu care domnul Ionel Arsene își frămîntă nopțile este aceea că, la actuala rectificare de buget, ratată săptămîna trecută, liberalii nu ar fi votat un proiect avansat de eminența sa, adică finanțarea FESTIVALULUI NAȚIONAL DE TEATRU de la Piatra Neamț (ediția n+).           La rectificarea bugetară (care este, după definiție, o corijare, o îndreptare) de obicei, se mai cîrpește pe ici, colo, pe unde sunt găuri în șosetele publice. La rectificare, conform   regulilor, nu se alocă bani pentru manifestări de tradiție, care implică proiect îndelung discutat, promovat, ci se mai adaugă, eventual, ceva. Un proiect, de tradiție, nu se finanțează în septembrie, la rectificarea bugetară, care este una aleatorie, ci se fixează suma în bugetul inițial...

Dimitrie Cantemir spunea, în ”Descriptio Moladviae”, că Muntele Ceahlăul este ”o coloană a cerului”, ”un munte sfînt”. O fi fost pînă am ajuns în ”civilizația drujbei”. O fi fost, pe vremea lui ...! Iată cîteva imagini din ”Parcul Natural Ceahlăul” de astăzi! Comentariile dumneavoastră pot să însoțească aceste imagini terifiante. E posibil ca acei ”corifei ai drujbei” să aibă avize legale, dar nu cred că au avize morale...! Un aviz legal se obține pe o tejghea politică, un aviz moral se obține doar sub aceeași tejghea...! Muntele Ceahlăul ne mai ținea ”verticala”. I-au pus gînd rău ...! Un actual vicepreș de la conducerea județului, înfierbîntat de căldura scaunului moale de după numire pe funcție, voia să facă o telegondolă din gara Bicaz pînă pe muntele Ceahlăul, iar acolo sus vedea cu ”ochiul minții” hoteluri și baloți de bani. O spunea un individ parte într-o grupare care nu e în stare să plombeze cîțiva kilometri de drum ”axial”...! În Danemarca, țară fără ...

Dimitrie Cantemir spunea, în ”Descriptio Moladviae”, că Muntele Ceahlăul este ”o coloană a cerului”, ”un munte sfînt”. O fi fost pînă am ajuns în ”civilizația drujbei”. O fi fost, pe vremea lui ...! Iată cîteva imagini din ”Parcul Natural Ceahlăul” de astăzi! Comentariile dumneavoastră pot să însoțească aceste imagini terifiante. E posibil ca acei ”corifei ai drujbei” să aibă avize legale, dar nu cred că au avize morale...! Un aviz legal se obține pe o tejghea politică, un aviz moral se obține doar sub aceeași tejghea...!

   E minescu a murit în zorii zilei de 15 iunie 1889, în Clinica doctorului Şuţu de pe strada Plantelor din Bucureşti. Citez din memoriile prof. Gh.Marinescu, martor al acelei perioade, membru al Academiei Române: "La intrarea în Institut era gînditor, răspundea numai cînd era întrebat, cerea mîncare, zicînd că nu mîncase demult… Părea că plănuieşte ceva pe care nu voieşte să-l comunice altora, dar încetul cu încetul a început a spune celor din prejurul său tot ce-i trecea prin cap, că are să cîştige milioane scriind articole la ziare sau poezii. Deşi se arăta convins, trecător, că nu poate să cîştige atîţia bani, el uita curînd şi reîncepea acelaşi delir de grandoare. Din pietre spunea că va scoate diamante, frunzele erau bani şi scria pe ele preţul de milioane cu care voia să le vîndă. Scria continuu, pe zidurile şi ulucile Institutului, bucăţi din poeziile sale şi cifre reprezentînd milioane şi miliarde pe care le socotea continuu. Plănuia să cumpere moşii, chiar lumea ...

Comemorarea lui Eminescu, la Neamț, este ”sărbătorită”, anul acesta, prin acordarea Premiului Național ... ”Ion Creangă”! A mai fost o tentativă de acordare a aceluiași premiu la 1 Mai, ”ziua muncii”, dar lucrurile nu au funcționat pentru că un juriu național, care îl avea președinte pe domnul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, a decis ca premiul să fie acordat în acest an scriitorului Livius CIOCÂRLIE. Cine e Livius CIOCÂRLIE? Intrați pe internet și aflați. Ei, tot pe internet au intrat și intelectualii rasați de la consiliul județean și au aflat că ”acest Ciocârlie” nu iubește partidul lor, dimpotrivă. Așa că i-au trimis o scrisoare cu ”flit” domnului Nicolae Manolescu și i-au spus că normele de valoare literară națională se stabilesc prin ”hotărîre de consiliu” ...! Domnul Nicolae Manolescu s-a retras, împreună cu tot juriul, din această ”afacere” care este unică în România prin modalitatea absolut bizară de reacție a ”băștinașilor”. Ca să n...

          Județul Neamț este un județ activ. Lumea care trece pe aici, în excursie sau din întîmplare, rămâne cu impresii plăcute. Munți, ape, aer curat. Cine pleacă, este foarte încîntat. Cine rămîne, își pune întrebări. De mai bine de patru, cinci ani în județul Neamț cea mai mare problemă o reprezintă PODUL DE LA PRELUCA. Cozi imense, de cinci, șase kilometri, ambuteiaje, nervi, înjurături de mamă, tată, șefi de partid, voievozi, partide etc.   De fapt, podul de la Preluca este ... un pod. De aproape 4 metri. El traversează ceva. O apă nesemnificativă. Dacă ar fi să o traversezi tu, cititorule, ai străbate-o cu piciorul în jumaꞌ de minut. Simplu. Numai că pentru mașini e mai complicat. Pentru că podul e șubred, se merge alternativ, pe cîte o bandă. De vreo patru, cinci ani acolo se bagă bani, la fiecare execuție bugetară anuală, suma totală e de vreo patruzeci de ori mai mult de cît a băgat Apolodor din Damasc în podul de peste Du...