Treceți la conținutul principal

Gata, au terminat și muntele Ceahlăul ...!





Dimitrie Cantemir spunea, în ”Descriptio Moladviae”, că Muntele Ceahlăul este ”o coloană a cerului”, ”un munte sfînt”. O fi fost pînă am ajuns în ”civilizația drujbei”. O fi fost, pe vremea lui ...!



Iată cîteva imagini din ”Parcul Natural Ceahlăul” de astăzi! Comentariile dumneavoastră pot să însoțească aceste imagini terifiante. E posibil ca acei ”corifei ai drujbei” să aibă avize legale, dar nu cred că au avize morale...! Un aviz legal se obține pe o tejghea politică, un aviz moral se obține doar sub aceeași tejghea...!
Muntele Ceahlăul ne mai ținea ”verticala”. I-au pus gînd rău ...!
Un actual vicepreș de la conducerea județului, înfierbîntat de căldura scaunului moale de după numire pe funcție, voia să facă o telegondolă din gara Bicaz pînă pe muntele Ceahlăul, iar acolo sus vedea cu ”ochiul minții” hoteluri și baloți de bani. O spunea un individ parte într-o grupare care nu e în stare să plombeze cîțiva kilometri de drum ”axial”...!
În Danemarca, țară fără munți și alte înălțimi, a existat o acțiune civică, care a durat cîțiva ani, de ... ridicat un munte. Voluntarii au cărat pietre cu rucsacul și au ridicat un deal de aproape 200 de metri. Noi ne-am apucat de surpat Ceahlăul...! E de noaptea minții! Unde mai e rezervația naturală Ceahlăul? Acolo trăiesc urși, capre negre, vulturi etc. Cine și-a permis să ia decizia să distrugă această faună rară?
Niște montaniarzi din Galați, obișnuiți ai Ceahlăului, plîngeau efectiv privind dezastrul. Nu pricepeau cum e posibil așa ceva ...!    
Trebuie să ne unim vocile și să cerem stoparea dezastrului și să fie trași la răspundere vinovații!
S-a ajuns prea departe!   

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Căruța de la Caracal s-a răsturnat, de fapt, la Neamț ...!

          În județul Neamț există o intersecție, la Girov, care unește/ desparte/ împarte etc. două drumuri: unul care vine de la Piatra Neamț și o ia spre Roman și altul care vine de la Dobreni și merge spre Roznov. Întretăierea se petrece în cruce! De ani și ani de zile aici se produc, aproape săptămînal, accidente, unul mai dramatic decît altul, locul e însemnat cu cruci, candele, lumînări, amintiri triste, lacrimi... Mai ales nefericiții conducători auto care nu sunt din zonă nu știu de ce minunății le oferă peisajul, așa că se trezesc, fără putere de reacție, în carambol. Niște instituții (ale Statului?) asistă la dramele din acel loc, iau act, ies cu comunicate, se oțărăsc, se încontrează, fac promisiuni, măsoară, se miră, se pozează cu mîna întinsă, cu mîna ridicată, cu degetul la frunte, cu degetul în ureche, cu degetul în dos, în nas, în bască, plîng, suspină, susțin sus și tare, își dau cuvîntul, își dau cu părerea, după care ... nu se întîmplă nimic. Urmează un nou a

Pandemia ”de România”

          Materialismul marxist (și dialectic) le-a băgat oamenilor în cap că pe lumea asta există numai cele văzute , cele nevăzute nu există. Așa cum spunea un gardian de la Aiud, că el crede în diavol, care e omul și pe care îl vede, dar nu crede în Dumnezeu, pe care nu îl vede.           De multă vreme repet că dinamismul din lumea de azi nu poate merge la nesfîrșit. Undeva se va produce o pană, un declic. După logica normală, nici cea mai performantă mașinărie nu poate funcționa la nesfîrșit, există un moment al opririi, din varii motive. Cu atît mai mult nu poate evolua la nesfîrșit o societate, cea umană aproape globalizată, care este destul de incoerentă, indecisă, cu o mulțime de antagonisme interioare.           Și președintele Franței, Emmanuel Macron și Angela Merkel, cancelarul german, au folosit, zilele acestea, termenul de război . Război cu un inamic nevăzut. De data asta poate fi acest virus alintat ”Covid 19”, altă dată poate fi altceva. Și recesiunea economică