Sunt european. Desfid orice
instituție, orice om, orice individ care ar încerca să mă scoată, cu forța sau
altfel, din Europa. Celui care îmi va spune că Europa nu este creștină, îi voi
răspunde că Europa este una din vetrele temeinice ale creștinismului și că nu voi accepta
explicații de genul că Europa este acum atee. Sub spuza răcită poate exista
oricând un cărbune aprins. Dar acolo unde nu a existat niciun cărbune aprins,
nu aștept să apară flacără. În Europa vor rămîne români creștini, atîția cîți
creștini români au intrat. Alții, mulți, abia acolo își descoperă fiorul
creștin, latent.
Că ne-au invadat multinaționalele?
Acestea sunt curelele de transmisie către lumea cea mare. Aud teorii că ”nea-u
furat străinii țara”! Nu cred. O vindem noi. O risipim noi într-un dispreț
suveran față de istorie, față de cultura neamului, față de credința neamului.
Sunt o mulțime de nemernici băștinași care negociază continuu valorile neamului
pentru valorile neamurilor lor. Au făcut și fac legi sinistre care să le
acopere nemernicia, apoi ne arată produsul final: golirea țării de resurse, cea
mai importantă fiind ”resursa umană”. Brațele și creierele, creativitatea și
hărnicia...! Ne fură străinii pădurile? Să fim serioși! Le dau ei, ”ai noștri”,
le distrug într-o veselie la care noi participăm cu pasivitatea votului dat
pentru un ciubuc la ”gura urnei de vot”. Ne fură străinii petrolul? Uitați-vă
un pic în istoria recentă și vedeți cine a încasat miliardele de dolari din
vînzarea acestuia ...! Nici într-un caz vreun danez, vreun spaniol sau vreun
sloven! Noi nu am făcut privatizare, noi am legalizat jaful în dispreț față de
orice regulă economică, în dispreț față de truda unor generații ”de
sacrificiu”.
Teorii insidioase ne vorbesc de
războaiele nevăzute în care suntem angrenați, că ni se trage preșul
patriotismului de sub picioare, prin degradarea studiului istoriei nației, prin
disprețuirea culturii naționale, prin degradarea învățămîntului, la toate
nivelurile...! Dar nu am auzit ca Ministerul Educației să fie condus de vreun
belgian, de vreun francez sau de vreun englez...! Nu. Sunt tot felul de
”incapacități” românești care fac experimente pe bietele generații, care au dus
în derizoriu ceea ce au pus pe baze solide atîția apostoli, de la Gheorghe
Asachi încoace, de la Școala Ardeleană la Societatea Junimea, de la Vasile
Conta la ”iluminații” care au pus bazele României Mari. Nu au venit valoni sau
găgăuzi, chinezi sau basci care să inventeze fabricile de diplome de licențe
sau de doctorat, care au dat peste cap tot ce se mai știa în țara asta despre
valoare și respect pentru carte ...! Nu! Pamblicari de-ai noștri au făcut-o
călcînd în picioare cele mai elementare noțiuni de respect pentru talent,
valoare, cultură temeinică, viziune, patriotism. Cînd văd că după mai bine de
două decenii aceeași ”Abramburica”, care a dus decisiv de rîpă învățămîntul
românesc, încă experimentează pe noile generații, ca o ”eminență” în domeniu, mă
apucă disperarea. Unde ne-a dus abrambureala? La creditarea ”analfabeților
funcționali” ca prim-miniștri, miniștri,
modele de succes facil în orice domeniu al prezenței publice.
Nu avem autostrăzi, căi mai directe
spre civilizația secolului XXI, nu pentru că s-ar fi opus spaniolii, francezii,
irlandezii sau olandezii ...! Nu! Nu avem autostrăzi pentru că indivizii care
jumulesc țara, ca pe o biată pasăre sugrumată, nu sunt capabili să vadă dincolo
de orizontul îngust al frunții. Și ăștia sunt români, de-ai noștri, ca să ne înțelegem...! Nu pot și nu vor.
Lor le e bine într-o țară îngenuncheată. Într-o țară normală, cu o scală de valori
autentică, bazată pe meritocrație, ei ar fi la dimensiunea normală: nimeni.
Dacă ar fi creștini, ar trebui să le
fie măcar milă de generațiile noi. Dar nu le e. Au omorît justiția, cea
omenească și cea divină. Au introdus ”justiția lor”. A tîlharilor. Iar
partidele nu par să mai abă ideologii, au numai interese de apărat. Interese de
clan, în cea mai mare parte. Nu partidele strică oamenii, ci oamenii strică
partidele.
Pașoptiștii, în frunte cu Bălcescu,
Cuza, Kogălniceanu, apoi Eminescu, Caragiale, Brâncuși, Carol I, Ferdinand,
Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu și-au afirmat, necondiționat, vocația și
dezideratele lor de români europeni ...!
Eu vreau să fiu român în Europa, din
respect pentru o cultură care a contat și contează doar în raport cu valorile
europene. Demonstrațiile făcute de Brâncuși, Cioran, Ionesco, Eliade, Brauner, Marta
Bibesco, Celibidache, Eminescu, Caragiale, Vișniec, Cărtărescu și mulți, mulți
alții, sunt peremptorii. Eu vreau să fiu român în Europa, conectat la rigoarea
și regulile comportamentale proprii secolului XXI. Spunea, îndreptățit, un
ierarh al Bisericii noastre: ”Nu
am auzit până acum, de exemplu, că bisericile din ţările care sunt în Uniunea
Europeană ar fi fost aruncate în aer, cum s‐a făcut în Albania în 1967 şi să se
căsăpească ierarhia bisericească sau să se taie vreun creştin sau alţi
religioşi să fie arşi pe rug. Este, însă, mereu nevoie de o schimbare a
noastră, de a iubi mai mult lucrarea pe care o facem fiecare în chemarea
noastră şi să nu amestecăm lucrurile, de‐a valma şi alandala. Dăndăleala şi
imprecizia în lucrarea noastră ne va fi fatală. Aşadar, pericolul este în
ograda noastră şi nu aiurea. De mulţi ani nu se mai fac şanţuri şi ne inundă
apa în casă, în pivniţă şi în grădină. Casele şi blocurile surpate şi nevăruite
n‐o să le restaureze Uniunea Europeană, iar noi să aşteptăm pară mălăiaţă în
gură la nătăfleaţă. Fără muncă responsabilă şi hărnicie plină de seriozitate,
cu un solid caracter, vom fi vărsaţi şi din gura lui Dumnezeu, ca nişte
netrebnici. Darurile primite de la Dumnezeu trebuie să le înmulţim cu sârguinţă
şi cu dragoste pentru a nu se lua de la noi. S‐a terminat cu pierderea
timpului. Credem că Uniunea Europeană nu va face nicio siluire Bisericii
Ortodoxe Române cum s‐a făcut 50 de ani în furtunile comunist‐ateiste.”
Am ajuns din nou la ”masa
europenilor” după ce am trecut prin experimente ideologice mutilante, în
perioada comunistă. Dacă nu ne jucăm șansa de a rămîne europeni, suntem
jalnici. Îi desfid pe ”apostolii” ideologiei ”non-apartenenței” la Europa, cei
care gîndesc tribal, care mai visează la ”trocul săracilor” ca economie
națională și care mai exaltă virtuțile șteviei naționale, ca ”panaceu” pentru
toate frustrările în raport cu o Europă dinamică, dar nemiloasă cu cei care nu
înțeleg sensul istoriei.
(Piatra
Neamț, 5 mai, 2019)
Comentarii
Trimiteți un comentariu