La Piatra Neamț stația de autobuz este loc sfînt ...!

Piatra Neamț este un oraș turistic. Așa scrie în ”manualul de folosire” a orașului ...! Un turist curajos, de undeva dintr-un județ din Sudul Românei, păcălit de reclama care umblă aiurea pe internet, a venit să își facă niște poze în orașul de sub poalele Pietricicăi ...! Cine o fi Pietricica asta? De ce are poale? Mister! Reclama e mama comerțului cu iluzii, nu? Bun. După ce își face pozele de rigoare, ca să se laude la neamuri, turistul din Sudul României a zis să mai dea un tur de oraș, convins că ultima impresie contează. Dintr-o dată, în timp ce aspira impresii și peisaje, îi sună telefonul mobil. Să fie nevasta? Să fie mama? Să fie soacra? Să fie amanta? Să fie șeful? Nu își poate da seama. Trage pe dreapta, la capătul unei stații de autobuz, undeva în fața unei librării pe frontispiciul căreia scrie ”Humanitas”, ca să vadă cine insistă. Abia apucă să spună alo, că o mașină a poliției locale, extrem de vigilentă îl ”atacă”. Actele la control. Și amendă, probabil. Vorbești la telefon în stația de autobuz? Măi, nene, dar asta e mai grav decît să scuipi icoana politicianului tîmpit, hapsîn și necunoscut promovat de comunitatea nemțeană și foarte locală. Stația de autobuz este, se știe, dintotdeauna teren sfînt, oricine îl atinge e ca și cum ar călca în picioare drapelul, imnul, stema, la un loc. Iar ca oraș turistic e bine să îi pui pe fugă pe străini, mama lor de inconștienți și aventurieri! Să fie turistic, da, dar numai pentru noi. Să ne învîrtim în jurul cozii suspinînd din toți rărunchii: ”Domꞌle, ce oraș frumos avem!” Dacă va mai călca acel turist vreodată prin Piatra Neamț, după acest episod, atunci ele e tîmpitul și nu noi, cei care l-am pus pe fugă. Bravo! Welcome ...!